ORIZONTAL : 1) Poezia, scrisă în 1878, debutează cu preamărirea codrului: ... slăvit e codrul, / Neamuri mii îi cresc sub poale(pl.) – Agenţie de presă din Germania. 2) Luna, ... şi Luceferi / El le poartă-n a lui herb – Peste albele izvoare / Luna bate printre ... , / Împrejuru-ne s-adună / Ale Curţii mândre neamuri. 3)Şi pe teiul nostru-ntreabă: / Cine suntem, stau la sfaturi, / ... gazda noastră zice, / Dându-şi ramurile-n lături – Lângă ape de pe... , / Vezi bejanii de albine, / Armii grele de furnici. 4) Printre curtenii codrului-împărat se numără crainici, iepurii cei... – Regina nopţii, alături de Soare şi Luceferi. 5) Din Sara pe deal: Lângă salcâm... –vom noi noaptea întreagă – Caii mării, albi ca spuma, / Bouri nalţi cu... –n frunte, / Cerbi cu coarne rămuroase, / Ciute sprintene de munte(sing.) – Traian Săvulesci. 6) Cămaşă brodată în stil popular – Teşite! – Poftim – Tot din Sara pe deal: ... întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti de dragă. 7) Cuplul de îndrăgostiţi se integrează naturii, care toată mintea ei şi-a pus, / Decât... păpuşă / să te facă mai presus– În temă! 8) Gustă! – Aici (reg.) – Localitate în Estonia. 9) Smerit – Codrul ca suprarealitate: Împrejuru-i are dame / Şi... din neamul cerb(sing.). 10) Fortăreaţă în Algeria – Cobori în... , luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază(Luceafărul) - Nuvelă de I.A. Bassarabescu. 11) Sărutări... răspunsul / La-ntrebări îndeosebi(Pe aceeaşi ulicioară) – Din La o artistă: Cânturi dulci ca un fior de iasomie / Îşi sting sufletele... – Şi din Misterele nopţii: Îar în... de parfume / Două suflete de flori / Le desparte-al nopţii mire(neart.). 12) Ne-om culca... Izvorul – Ce... sub un tei.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
Dicţionar: DPA, ICE, ASS, RBA, EMMA, IAAN, PZT.
Prof. Nicolae Vicolov
Consultarea textului
Imparat
slavit e codrul, Neamuri mii ii cresc sub poale, Toate inflorind din mila Codrului, Mariei-Sale. Luna, Soare si Luceferi El le poarta-n a lui herb, Imprejuru-i are dame Si curteni din neamul Cerb. Crainici, iepurii cei repezi Purtatori ii sunt de vesti, Filomele-i tin orchestrul Si izvoare spun povesti. Peste flori, ce cresc in umbra, Langa ape pe potici, Vezi bejanii de albine, Armii grele de furnici... Hai si noi la craiul, draga, Si sa fim din nou copii, Ca norocul si iubirea Sa ne para jucarii. Mi-a parea cum ca natura Toata mintea ei si-a pus, Decat orisice papusa Sa te faca mai presus; Amandoi vom merge-n lume Rataciti si singurei, Ne-om culca langa izvorul Ce rasare sub un tei; Adormi-vom, troieni-va |
Teiul floarea-i peste noi,
Si prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. Mai aproape, mai aproape Noi ne-om strange piept la piept... O, auzi cum cheam-acuma Craiul sfatu-i intelept! Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-aduna Ale Curtii mandre neamuri: Caii marii, albi ca spuma, Bouri nalti cu steme-n frunte, Cerbi cu coarne ramuroase, Ciute sprintene de munte — Si pe teiul nostru-ntreaba: Cine suntem, stau la sfaturi, Iara gazda noastra zice, Dandu-si ramurile-n laturi: — O, priviti-i cum viseaza Visul codrului de fagi! Amandoi ca-ntr-o poveste Ei isi sunt asa de dragi! |
Poezia "Povestea codrului" de Mihai Eminescu este o creaţie lirică deoarece autorul exprimă în mod direct iubirea faţă de natură şi de persoana iubită. Eul liric, în ipostaza unui adult care rememorează amintirile din viaţa lui, este marcat în text prin forme verbale şi pronominale, la persoana 1, plural: noi, amândoi, nostru, noastră.
Textul este alcătuit din două secvenţe lirice: "vocea" eului liric şi "vocea" codrului. Cele douăsprezece strofe de la început, cuprind "vocea" eului liric, ce descrie codrul. În descrierea codrului se împletesc imagini auditive ("filomelele-i ţin orchestrul"), vizuale("bejănii de albine") şi dinamice ("ciute sprintene de munte"), toate acestea sugerând un tărâm fabulos. "Vocea"eului liric exprimă trăirile, sentimentele de melancolie, de dragoste pentru făptura spre care îşi îndreaptă dorul. Ultima strofă reprezintă "vocea" codrului, ce îi contemplă pe cei doi îndrăgostiţi.
Prezenta figurilor de stil, care dau expresivitate textului este un alt argument al apartenenţei la genul liric. Astfel, personificarea codrului sugerează legătura strânsă dintre om şi natură. Alte figuri de stil prezente în poezie sunt repetiția („Mai aproape, mai aproape"), enumerația (Luna, Soare şi Luceferi), epitete (albele izvoare, bouri nalti), comparaţia („Şi să fim din nou copii, Ca norocul şi iubirea.).
Muzicalitatea specifică genului liric este dată de elementele de versificaţie: măsura de 8 silabe, ritmul trohaic, rima împerecheată.
Solutia careului Peste varfuri
1
N
|
2
O
|
3
S
|
4
T
|
5
A
|
6
L
|
7
G
|
8
I
|
9
E
|
10
|
11
A
|
12
B
|
2
T
|
A
|
C
|
I
|
G
|
E
|
N
|
U
|
L
|
A
|
||
3
O
|
R
|
A
|
N
|
A
|
A
|
D
|
U
|
N
|
A
|
T
|
|
4
R
|
E
|
P
|
E
|
T
|
A
|
U
|
L
|
I
|
T
|
E
|
|
5
N
|
A
|
S
|
U
|
F
|
L
|
E
|
T
|
U
|
|||
6
|
A
|
R
|
I
|
R
|
E
|
C
|
I
|
R
|
L
|
||
7
T
|
R
|
E
|
C
|
E
|
L
|
I
|
M
|
A
|
I
|
||
8
E
|
I
|
A
|
P
|
A
|
N
|
Z
|
O
|
N
|
|||
9
N
|
N
|
A
|
I
|
N
|
E
|
D
|
I
|
T
|
E
|
||
10
T
|
C
|
I
|
T
|
A
|
T
|
L
|
I
|
G
|
A
|
||
11
A
|
L
|
E
|
N
|
E
|
A
|
D
|
E
|
V
|
A
|
R
|
|
12
T
|
R
|
I
|
S
|
T
|
E
|
T
|
E
|
E
|
L
|
E
|